Bătrânii din facultate nu sunt ceva nou, nu au apărut în anul meu şi nici nu au incetat să apară atunci. Toată lumea ştie că medicina e o facultatea grea nu doar prin materiile predate ci şi prin timpul pe care ţi-l mănâncă. Iar mulţi ar spune că un om la 40 de ani care face acest sacrificiu, de a face medicina la vârsta asta, e de apreciat. Ei bine eu nu sunt de această părere. Nu văd nimic de apreciat la un om de 40 de ani care face facultate de medicină. În general apreciez oamenii care fac ceva pentru societate nu care aleargă după unele vise ale tinereţii.
În general oamenii la 40 de ani au familie cu copil/copii şi serviciu spre deosebire de noi, tinerii. Iar orice copil, soţ/soţie are nevoie de un timp pe care să i-l acorzi. Să mai vorbesc despre timpul pe care trebuie să-l aloci serviciului? În general oamenii care fac facultatea de medicină vin din sistemul medical şi au frustarea că un medic (care în concepţia lor e mai prost decât ei) îi da ordine. Şi uite aşa vine ambiţia de a face medicina ,de aajunge acolo unde cred ei că e locul lor. Să mai vorbesc că, în general, oamenii de 40 de ani trebuie să depună un efort mult mult mai mare de a învăţa aceleaşi chestii pe care le învaţă un tânar de 20 de ani? Faci medicina, ai soţ/soţie + copil şi pe deasupra te duci la serviciu şi ca bonus trebuie să şi dormi. Din punctul meu de vedere cele trei capitole nu pot fi la acelaşi nivel, ori îti ignori familia, ori nu prea faci nimic la serviciu (mai şi chiuleşti), ori faci medicina cu bani (şi nu, aştia nu sunt bani de taxă).
Ei bine aşa ajungi să te întrebi: Oare sunt prea bătrân pentru medicină? Eu unul nu sunt în stare să răspund la această întrebare pentru nimeni însă un om de 40 de ani ar trebui să ştie mai bine că dacă alergi după vise nu întotdeaună te vei simţi satisfăcut.
