"Viaţa la medicină"

E aproape oficial!! S-a schimbat bibliografia.

E vorba de “Book des ECN” tradusa in limba romana anul acesta.  Cartea costa 200 de lei si se gaseste la editura facultatii.

Din punct de vedere tehnic cartea e destul de nasoala pentru ca are paginile foarte subtiri si este usor lucioasa.

Din punctul meu de vedere… YUPIIII!!! Am scapat de Harrsion!!!! Zeci de mii de cuvinte degeaba, fraze lungi si fara sens, scris mic si inghesuit pe doua coloane, etc!!!

Astept varianta digitala poate poate imi cumpar un e-reader sa pot citi relaxat

De multe ori se intampla sa primesti diferite recomandari despre o clinica si sa te duci acolo cu sperantele ridicate sau coborate, in functie de recomandare, si dupa ce dai peste un doctor sa-ti dai seama ca asteptarile tale nu au fost implinite.

Chirurgie la Bagdasar! Cand am auzit asta, stiam ca vom freca menta, vom sprijini peretii, vom sta la o cafea proasta de la automat, etc.  Sincer sa fiu cam asta se intampla cu o parte din grupe care nu au avut norocul nostru. Noi insa am dat peste un doctor care vorbeste cu noi in fiecare zi cate 1-3 ore. Discutam cazuri, pacienti, tehnici operatorii, ne da de citit, ne pune sa facem prezentari, etc. Nici nu mai stiu cand s-a mai instamplat asta vreodata…

Ei si uite asa chirurgia la Bagdasar nu mai inseamna cafele, sprijinit peretii, etc. Cel putin nu pentru mine. Dar sunt sigur ca vestea va ramane neschimbata: “Daca faci chirurgie la Bagdasar vei sta degeaba” pentru ca uneori cu o floare nu se face primavara.

Daca merg pe premiza: numarul de credite = numarul de zile pentru invatat. Exemplu: Toxicologie = 2 credite -> 2 zile sa ma pregatesc de examen. Chirurgie = 6 credite -> 6 zile sa invat… etc

Atunci pe an eu invat cam 60 de zile. E mult sau putin?

Cateva stagii prin care am trecut:

Urologie (Fundeni) – Stagiu frumos, relaxant. Profesorii, chirurgi, sunt foarte de treaba. Unele cursuri sunt decente alte sunt asa si asa. Examenul e scris: 3 subiecte. Nu e foarte greu iar notele sunt mari spre foarte mari. Sunt foarte interesante operatiile interventionale.

Nefrologie (Fundeni) – Sincer mi-a placut mai mult decat urologia insa se stie ca eu admir mai mult specialitatile interniste. Nu se face prezenta iar daca ai ghinionul sa dai peste un doctor ocupat poti sa stai acasa tot stagiul. Cursurile domnului Voiculescu sunt mai mult cursuri despre viata, atitudine, motivatie, etc. Mi-a placut foarte mult cum ne-a vorbit. E ceva rar sa vezi un profesor doctor care-ti prezinta cursul, in general asistentii fac toata treaba si profesorul vine doar la examen. Celelalte cursuri au fost decente, unele chiar bune. Examenul a fost oral: 3 subiecte. Notele au fost foarte mari.

Diabet Cantacuzino – Stagiu scurt, 1 saptamana, 1 credit Cursurile foarte foarte bune, in special doamna Tinu mi-a placut, probabil ca a si nimerit pe domeniul cel mai interesant: tratamentul. Nu am facut practica ci doar cursuri de 3 ore. Examenul a fost scris: grile cu raspunsuri multiple.

Sa fii asistent universitar in anii clinici nu e deloc usor. Practic ai doua joburi care se suprapun. Ce dracu sa fac prima data? Salvez bolnavul sau invat studentii?

Cam la fiecare stagiu o grupa are norocul sa dea peste un asistent care se joaca de-a pitita cu ei. Pur si simplu omul respectiv nu are timp sau chef sa stea de vorba cu studentii. Altii iti dau o sarcina de genul: Vorbeste cu pacientul din patul 5 si ei pleaca… daca ai noroc se mai intorc in ziua respectiva daca nu… stai si tu de vorba cu bolnavul si apoi sprijini peretii.

Sincer ii inteleg perfect pe doctorii respectivi… E greu sa imbini doua joburi. Insa ce nu inteleg eu este de ce dracu si-au luat al doilea job daca nu-l pot duce pana la capat? Ii obliga cineva sa fie asistenti universitari? Ii trage cineva de maneca daca sunt doar simpli doctorii?

Dragi viitori colegi… de ce ati intrat in invatamant daca nu aveti chef sau timp pentru studentii?

Din auzite reumatologia la spitalul Sf. Maria e o crima de om. Aprope orice student la medicina in Bucuresti iti va spune chestia asta. E drept ca 120 de grile in 120 de min nu reprezinta un examen usor.

Stagiul in sine nu e foarte greu. La 8:30 incepe cu un curs mai mult sau mai putin interesant urmand apoi stagiul propriu-zis pana la 13:30, atunci trebuie sa te semnezi. In functie de asistent poti sa ai norocul sa te tina si pana la 14-15:00.  Noi sincer am nimerit la un asistent care nu prea avea timp de noi. Insa cand il prindeam aveam niste discutii destul de interesante. Stagiul nu e foarte spectaculos… foarte multe poliartrite cu sau fara deformari.

Cursurile sunt pe net si sunt destul de bune. Eu am invatat pentru examen doar din cursurile (ppturi) de pe net. Cartea oferita de profesori drept prim material pentru studiu este o gluma proasta la adresa studentului. Pe langa faptul ca are 670 de pagini e scrisa intr-un mod destul de ciudat. Am citit lupusul si osteoporoza din carte si am simtit cum incep sa ma urc pe pereti.  Cursul incepe la 8:30 si e decent in general. Doamna doctor Andra Balanescu a tinut niste cursuri foarte bune din punctul meu de vedere.

Examenul, dupa cum a spus, consta in 120 de grile (complement simplu, multiplu si asocieri) ce trebuie facute in 120 de minute. Spre surprinderea mea profii au fost foarte punctuali. Am inceput exact la ora 15:00 si am terminat la ora 17:00 fara niciun minut intarziere. Grilele au fost  decente spre grele si foarte grele. Din ce am inteles de la asistenti dificultatea grilelor difera in functie de impresia pe care o lasa seria asupra doamnei profesor Ruxandra Ionescu.

In timpul stagiului puteai sa prezinti un caz clinic in fata studentilor si a profesorilor. Facand acest lucru scapai de examenul practic.  Bineinteles ca au fost doar vreo 40 de locuri pentru aceste prezentari. Cum toata lumea dorea sa nu mai dea examen practic… va dati seama ce discutii au iesit?  O chestie neplacuta din partea unei catedre atat de inclinata catre studenti.

Per total am ramas cu o impresie pozitiva despre catedra de reumatologie de la Sf. Maria.

Vorba unui coleg: “Dupa stagiul asta intelegem si noi ce tot vorbesc aia din House”

“Cei care nu platesc TAXA nu vor intra in examenul de Reumatologie!!!!”

WTF??? Cum dracu sa platesc taxa daca nu s-au afisat listele oficiale cu top400. De unde dracu sa stiu eu daca sunt la taxa sau la buget?

Examenul e peste 2 sapt. Sunt curios ce se va intampla daca pana atunci nu vor fi publicate listele. (teoretic saptamana asta se afiseaza topul 400 oficial.)

Dupa cum stiti in fiecare an se face un top400 pt a stabili cine platesti si cine invata gratis. O chestie destul de ok, din pct de vedere teoretic. Iata care au fost mediile de buget pana acum:

Anul I: 7.40
Anul II: ~7.50
Anul III: ~7.70
Anul IV: 8.60 WTF??!?!?!?!?!

Exista bineinteles o explicatie pertinenta: Studentii au realizat cat de important este sa inveti la medicina si s-au pus cu burta pe carte. (NOT) Sau poate sunt diferente foarte mari cand vine vorba de culoarul pe care ai cazut. Se stie din mosi stramosi ca la unele spitale nu se face nimic dar se pun note mari.

Si uite asa a crescut media de buget cu aproape un pct.

In urma unei evolutii absolut fireasca am ajuns in anul 5. Sunt oameni rai cei care spun ca primii 10 ani sunt grei pana ajungi in anul trei

Iata care sunt materiile care-mi vor umple timpul anul acesta:
- Pediatrie + Neurologie pediatrica -> stagiu de 3 luni
- Neurologie
- Endocrinologie
- Reumatologie
- Nefrologie
- Urologie
- Chirurgie
- Diabet -> stagiu de o sapt
- Sanatate publica
- Toxicologie

Parca imi placeau mai mult materiile de anul trecut insa si anul asta sunt cateva materii foarte interesante.

Gata si cu anul 4. Pot sa afirm ca am trecut in anul 5 fara probleme. Facultatea in anii clinici e mult mult mai interesanta si mai frumoasa decat in primii 2-3 ani.

Acum ma voi bucura de ultima vacanta reala pe care o voi avea.

P.s.: Succes la admitere viitorilor colegi!!