"Viaţa la medicină"

Anul acesta suntem obligaţi să facem o materie opţională. Lucru care în teorie sună foarte bine. Studentul poate să înveţe chestii care îi plac. Însă cum la noi e o diferenţă imensă între teorie şi practică lucrurile nu stau atât de frumos.

Am avut de ales între:

• Biochimie clinică: Trebuia să te înscrii încă din primul semestru pe o lista aflată la secretariatul catedrei de biochimie. Zilele trecute se zvonea că lista ar fi plină deci nu mai poţi să faci biochimia. Zic se zvonea pentru că mă îndoiesc că nu vei putea da examen dacă te duci la cursuri.
• Istoria medicinei: S-a făcut un fel de listă de prezentă/înscriere la primul curs. Despre curs nu pot să zic decât că e super plictisitor.  Pentru cine vrea cursurile poate să caute pe google “Istoria medicinei”.
• Anatomie clinică: Cursul s-a facut în primul semestru. În primele săptămâni, dacă nu cumva luni, de şcoală s-a ştiut că opţionalul e opţional adică putem să nu mergem la niciun curs Nu că aş fi fost fan anatomie clinică.

S-a terminat şi lista minunată plină de materii super interesante. Cam scurtă dacă o priveşti din punctul meu de vedere. Anatomia clinică a fost, istoria medicinei prezintă nişte informaţii deloc interesante iar biochimia e vineri de la ora 16:00.  Din lipsă de chef pentru facultate vineri de la 16:00 la 18:00 am ales să fac cursul de istoria medicinei.

Din păcate nu pot să asist la curs pentru că adorm instant, proful respectiv e mai tare decât doua somnifere luate odată.

Acum vreo cateva saptamani am dat o lucrare la farmacologie la care am invatat vreo cateva ore. De fapt am citit pana la pagina 100 din cartea de farmacologie. Bineinteles ca m-am dus sa dau lucrare cu mai bine de jumatate de materie necitita iar celalta jumatate lecturata.

Bineinteles ca am ajuns acolo si mi-au picat aproape toate grilele din materia pe care nu am citit-o.  Insa m-am descurcat lejer si am facut niste asociatii de litere si asa mai departe si am completat grila. A B D B A  C  si asa mai departe, chiar nu mi-a fost rusine sa completez grila la nimereala. Ba chiar m-am amuzat cu gandul la profesor si la starea lui de spirit cand imi va citi aberatiile. Acum am aflat ca aceasta lucrare nu conteaza la nimic, nici macar nu stiu daca se corecteaza. Doar trebuia sa fiu prezent pentru a putea intra in partial. Deci pot spune ca rezultatul la aceasta lucrare este scris cu verde, deci unul pozitiv

Pana la urma de ce se mai da aceasta lucrare? S-a pierdut o ora de LP, a stresat un numar considerabil de studenti, etc cu ce scop?

În fiecare zi încerc să mă pun în locul doctorilor care ne servesc drept dascăli. E greu, chiar foarte greu, să reuşeşti să fii foarte bun în meseria asta.

Din punctul meu de vedere primul lucru esenţial pe care trebuie să-l faci pentru a urma drumul celor mai buni este să te eliberezi de frustrări.  Să încerci să te prezinţi în faţa studenţilor fără greutăţile de zi cu zi, fără cicatricele lăsate de sistemul medical, fără dorinţa de a demonstra cât de deştept eşti, etc. E un lucru mare să vezi un profesor care nu-ţi povesteşte cât de greu e la rezidenţiat, că dacă nu citeşti aia eşti un om mort, că seful lui face x, că el a realizat nu ştiu ce, etc si care să nu-ţi repete de n ori de-a lungul anului aceleaşi frustrări.

Eu unul nu ştiu dacă aş putea să las deoparte frustrările acumulate de-a lungul anilor în sistem. Însă cred că aş putea să nu repet aşa mult.

Dacă aş avea bani serioşi (gen sa-mi cumpere tata bmw, range rover sport, etc) aş cumpara la fiecare profesor câte un cadou pentru crăciun. Cel mai indicat cadou pentru majoritatea profesorilor ar fi un astfel de gadget. E ciudat ca profesorul sa stea lipit de laptop, ba, mai rău, in unele cazuri sa se aşeze în fată lui şi să vorbească de după laptop parcă s-ar baricada.

Eu unul am observat o chestie: Profesorii care stau în picioare şi se plimbă prin sala predau, explică mult mai bine decât cei care stau jos la catedră sau undeva în mijlocul studenţilor.

În scurta mea experienţă cu profesorii de curs am întâlnit diferite tipologii.

• Tipul profesorului plictisit: Vine la curs fără niciun chef, îţi citeşte slideurile, e foarte deranjat atunci când îl întrebi ceva.
• Tipul profesorului părinte: Un om foarte strict, explică extraordinar de bine, repetă unele chestii să fie sigur că le-ai înţeles, vorbeşte cu calm, nu-i plac în mod deosebit întrebările.
• Tipul profesorului modern: Vine la curs cu ultimele gadgeturi din dotare, cursul e 2.0 (foarte interactiv), explică foarte bine, caută animaţii sau uneorile le face pentru a explică mai bine.
• Tipul profesorului frustrat: Vine la curs destul de supărat, uneori mai discută despre colegii lui cu studenţii, cursul se desfăsoară anost. (cam la fel ca la profesorul plictisit)
• Tipul profesorului diriginte: Primele 10 min de curs constau într-o discuţie liberă cu studenţii, e destul de apropiat cu studenţii, predă foarte bine, nu este deranjat de întrebări.
• Tipul profesorului magnetofon: Parcă vine de acasă cu lecţia învăţată pe de rost, dictează repede şi cam tot cursul, nu explică mai nimic.
• Tipul profesorului glumeţ: Face unele glume mai mult sau mai puţin deplasate, la majoritatea râde singur, uneori râzi din compasiune.
• Tipul profesorului somnifer: Indiferent la ce oră e cursul, indiferent ce ai face nu poţi să nu dormi.

Majoritatea profesorilor pe care i-am întâlnit aparţin mai multor tipologii.

Profesor de curs…

• …mi-aş pune nişte semne de întrebare când văd că studenţii prezenţi se împuţinează cu cât timpul trece.
• …în niciun caz nu ăs preda lecţia uitându-mă pe pereţi.
• …aş vorbi tare ca să audă toată sala, în niciun caz cu 2-3 studenţi care au prins loc lângă mine.
• …aş încerca să fac nişte pauze atunci când predau, poate lumea nu poate să mă înţelegă.
• …aş încerca să fac cursul mai interactiv, să stimulez gândirea studentului.
• …aş fi încântat să raspund la întrebarile studenţilor.
• …aş încerca să fiu mai entuziast în ceea ce fac, să pun mai mult suflet.
• …cu siguranţă aş oferi cursul pe stick.
• …aş încercă să atrag interesul şi celui mai dezinteresat student.
• …nu aş accepta nici în ruptul capului să fie gălăgie în sală.
• …m-aş plimba printre studenţi în timpul cursului.

Ajungi în anul trei şi speri să dai peste nişte oameni mult mai înţelegători, mult mai deschişi. Ei bine, nu e chiar aşa, chiar şi acum în 2008 unii oameni îşi rezervă dreptul de a refuza studentului accesul la informaţie. E vorba bineînţeles de “luatul cursurilor pe stick”, o chestie care mă enervează îngrozitor când văd profesori că refuză să ne ofere acele slideuri.

Mă întreb, care mai e satisfacţia slideurilor dacă nu le împarţi cu viitori tăi colegi?

Poate se gândesc că un curs e mult mai interesat şi mai frumos dacă vii cu un videoproiector şi un laptop. Ei bine, nu e chiar asa, daca vii cu 5 poze si 40 de slideuri de text pe care-l dictezi studenţilor, obligându-i să scrie pentru că nu vor primi cursul pe stick,  nu vei reusi să atragi atenţia studenţilor pentru materia respectivă ba chiar din contră. În viaţa mea de student am avut 3 profesori care nu au venit cu tehnică modernă şi pot spune că acele cursuri mi-au plăcut foarte mult, tabla + creta încă pot face minuni.

S-a dus vremea când după fiecare curs primeam slideurile pe mail…

In primul rand incep acest post prin a-mi cere scuze pentru lipsa diacriticelor, promit ca in 2-3 zile se rezolva.

Inainte de toate precizez ca am luat partialul si examnul final la fiziologie la timpul potrivit.

Fiziologia e materia care te sperie, care te fascineaza, care te baga in ceata, dar care iti ofera cele mai multe satisfactii. Mi-a placut extraordinar de mult fiziologia cardiovasculara si pulmonara, ba si cea renala a fost super interesanta. Au mai fost vreo cateva capitole nasole, unde trebuia sa inveti niste porcarii de scheme insa am trecut peste.

Cam atat cu partile bune, pentru ca de aici intervin oamenii si atunci cand intervin oamenii trebuie sa se strice ceva. In primul rand Domnul Doctor Leon Zagrean care e un om foarte inteligent, dar care are un sistem de examinare cel putin ciudat. Nici pana in ziua de astazi nu am inteles de ce sunt asa de necesare grilele negative. Mi se par o porcarie mare de tot.

Sistemul de examinare orala e destul de ciudat pentru ca jumatate din impresie o faci prin nota de la grila, o alta mica porcarie. Practic am obligat-o pe Doamna Doctor Bubuianu sa-mi dea 9 in conditiile in care aveam 5 la grila. La examenul practic am facut cu Domnul doctor Adrian Rosca si pot sa spun ca a fost unul din cei mai tari asistenti universitari intalniti de mine. O mare parte din cunostintele de fiziologie pe care le-am avut sau le mai am se datoreaza dumnealui.

La cursuri nu prea am fost insa tin minte foarte bine Cursul Ap. Neuromuscular tinut de Domnul Doctor Radu Braga unde la sfarsit am inceput sa aplaud, urmat bineinteles de toata sala. Sunt cateva persoane care tin cursul unde pur si simplu iti citesc niste slideuri si voila cursul.

Am reusit sa am nota 8 in catalog prin jocul minunat al notelor. Am avut 5 si 6 in grile, 10 in lp si 9, respectiv 6 in oral si astfel am ajuns la nota mentionata anterior.

Fizologia e frumoasa insa trebuie sa dai peste oamenii potriviti pentru a nu o strica.

Prin primăvară am dat şi eu, ca orice student medicinist conştiincios, parţialul la histologie. Am avut plăcerea să dau cu Domnul Doctor Mihai Popescu aka “Macrofagul”. După ce am aflat cu cine dăm, toţi eram cam speriaţi, reputaţia domnului doctor e destul de înfiorătoare.

Am intrat la examen, fiecare student trecea prin faţa domnului doctor şi primea câte două subiecte. Colegei din faţa mea i-a adresat o întrebare simplă, însă ea nu a ştiut să răspundă corect din prima. Apoi m-a luat pe mine cu nişte întrebări despre miocite, ce fel de jonctiuni prezintă, balblabla chestii tehnice, întrebări la care am răspuns bine. După care s-a luat de faptul că aveam barbă, întrebându-mă ironic dacă mi-a murit cineva. În final mi-a dat subiectele: Granulocitopoeza şi vreo 4 coloraţii. După ce a observat că mă uit ciudat la dumnealui pentru că cel de-al doilea subiect era din anul întâi  (deci nu facea parte din subiectele de histologie) a afirmat faptul că nu trebuie să uitam ce am învăţat în anul întâi.

Eu eram destul de speriat,  însă am scris la fiecare subiect, spre suprinderea mea chiar mi-am adus aminte câteva detalii despre coloraţiile respective. În timp ce scriam ne opreşte pe toţi să ne arate ce învăţa dumnealui la histologie pe vremea comuniştilor, să ne spună că pe vremea aia genetica era interzisă şi să ne avertizeze că Rusia e aproape (ca si cum al treilea război mondial e cât pe ce să înceapă).

În final îmi vine rândul şi mă întreabă: miocit sau mielocit? Eu îi răspund mielocit, iar el îmi spune cum că de ce am scris miocit… acum când mă gândesc că m-a stresat cu întrebarile despre miocite pot să-i dau un răspuns, însă atunci nu am putut să-i dau o explicaţie. Si cam aici se încheie examenul meu parţial la histologie. Am picat pentru că am scris (examenul era oral) seria granulocitară inlocuind prefixul “mielo” cu “mio”.

Nu vreau să vă povestesc cum domnul doctor asistent se comporta ca un căţeluş în preajma domnului conferenţiar şi cum acesta din urmă îl trata infect.

A mai dat cineva examen cu domnul doctor Popescu? Cum a fost? Vă întreb pentru că stiu că are momente când iau toţi 10 şi momente când pică grupe întregi.

Astăzi după grilele de la fizio am rămas puţin în faţa SUUBului cu câţiva colegi. La un moment dat a aparut Domnul doctor Leon Zăgrean şi pentru că ştiam că nu apuc să ajung la discuţiile de la ora 14:00 i-am adresat câteva întrebări.

În primul rând am fost curios de ce grilele la fizio se dau în formatul respectiv şi nu în unul mai prietenos studentului, însă dumnealui a evitat subtil un răspuns clar. I-am sugerat să nu publice notele de la grile decât după oral pentru ca profesorii examinatori sunt influenţaţi de nota de la grile. Ţin minte ca la parţial m-am chinuit să iau 9 pentru că aveam 5 în grile pe când alţi colegi cu 7-8 au luat 9 mult mai uşor. Nu a fost de acord cu această propunere pentru că dezavantaja studentul… Hmm oare câţi studenţi fac mai bine la grile decât la oral? Excludem categoria studenţilor care copiază la grile.

S-au pus diverse întrebări, s-a povestit, ni s-au cerut impresii despre examen, etc. A fost foarte relaxantă atmosferă iar Domnul Doctor Zăgrean parcă a fost din nou student, s-a integrat foarte bine în grup.