"Viaţa la medicină"

De multe ori se intampla sa primesti diferite recomandari despre o clinica si sa te duci acolo cu sperantele ridicate sau coborate, in functie de recomandare, si dupa ce dai peste un doctor sa-ti dai seama ca asteptarile tale nu au fost implinite.

Chirurgie la Bagdasar! Cand am auzit asta, stiam ca vom freca menta, vom sprijini peretii, vom sta la o cafea proasta de la automat, etc.  Sincer sa fiu cam asta se intampla cu o parte din grupe care nu au avut norocul nostru. Noi insa am dat peste un doctor care vorbeste cu noi in fiecare zi cate 1-3 ore. Discutam cazuri, pacienti, tehnici operatorii, ne da de citit, ne pune sa facem prezentari, etc. Nici nu mai stiu cand s-a mai instamplat asta vreodata…

Ei si uite asa chirurgia la Bagdasar nu mai inseamna cafele, sprijinit peretii, etc. Cel putin nu pentru mine. Dar sunt sigur ca vestea va ramane neschimbata: “Daca faci chirurgie la Bagdasar vei sta degeaba” pentru ca uneori cu o floare nu se face primavara.

Cateva stagii prin care am trecut:

Urologie (Fundeni) – Stagiu frumos, relaxant. Profesorii, chirurgi, sunt foarte de treaba. Unele cursuri sunt decente alte sunt asa si asa. Examenul e scris: 3 subiecte. Nu e foarte greu iar notele sunt mari spre foarte mari. Sunt foarte interesante operatiile interventionale.

Nefrologie (Fundeni) – Sincer mi-a placut mai mult decat urologia insa se stie ca eu admir mai mult specialitatile interniste. Nu se face prezenta iar daca ai ghinionul sa dai peste un doctor ocupat poti sa stai acasa tot stagiul. Cursurile domnului Voiculescu sunt mai mult cursuri despre viata, atitudine, motivatie, etc. Mi-a placut foarte mult cum ne-a vorbit. E ceva rar sa vezi un profesor doctor care-ti prezinta cursul, in general asistentii fac toata treaba si profesorul vine doar la examen. Celelalte cursuri au fost decente, unele chiar bune. Examenul a fost oral: 3 subiecte. Notele au fost foarte mari.

Diabet Cantacuzino – Stagiu scurt, 1 saptamana, 1 credit Cursurile foarte foarte bune, in special doamna Tinu mi-a placut, probabil ca a si nimerit pe domeniul cel mai interesant: tratamentul. Nu am facut practica ci doar cursuri de 3 ore. Examenul a fost scris: grile cu raspunsuri multiple.

Sa fii asistent universitar in anii clinici nu e deloc usor. Practic ai doua joburi care se suprapun. Ce dracu sa fac prima data? Salvez bolnavul sau invat studentii?

Cam la fiecare stagiu o grupa are norocul sa dea peste un asistent care se joaca de-a pitita cu ei. Pur si simplu omul respectiv nu are timp sau chef sa stea de vorba cu studentii. Altii iti dau o sarcina de genul: Vorbeste cu pacientul din patul 5 si ei pleaca… daca ai noroc se mai intorc in ziua respectiva daca nu… stai si tu de vorba cu bolnavul si apoi sprijini peretii.

Sincer ii inteleg perfect pe doctorii respectivi… E greu sa imbini doua joburi. Insa ce nu inteleg eu este de ce dracu si-au luat al doilea job daca nu-l pot duce pana la capat? Ii obliga cineva sa fie asistenti universitari? Ii trage cineva de maneca daca sunt doar simpli doctorii?

Dragi viitori colegi… de ce ati intrat in invatamant daca nu aveti chef sau timp pentru studentii?

Dupa cum stiti in fiecare an se face un top400 pt a stabili cine platesti si cine invata gratis. O chestie destul de ok, din pct de vedere teoretic. Iata care au fost mediile de buget pana acum:

Anul I: 7.40
Anul II: ~7.50
Anul III: ~7.70
Anul IV: 8.60 WTF??!?!?!?!?!

Exista bineinteles o explicatie pertinenta: Studentii au realizat cat de important este sa inveti la medicina si s-au pus cu burta pe carte. (NOT) Sau poate sunt diferente foarte mari cand vine vorba de culoarul pe care ai cazut. Se stie din mosi stramosi ca la unele spitale nu se face nimic dar se pun note mari.

Si uite asa a crescut media de buget cu aproape un pct.

De obicei cand te mariti iti schimbi numele de familie sau il pastrezi pe al tau si il adaugi pe al sotului.

Ei bine o mare parte dintre absolventii acestei facultati s-au maritat cu meseria de doctor. Fereasca sfantul sa te duci in spital sa-l cauti pe Domnul Popescu ca imediat iti primesti portia de urecheat: “Poate Domnul doctor Popescu.” E un fel de blasfemie sa te adresezi unui doctor normal… Trebuie neaparat sa folosesti apelativul doctor. Fereasca sfantul sa nimeresti intr-un spital universitar si sa-l cauti pe domnul doctor Ionescu ca iar iti primesti portia de urecheat: Domnul profesor Ionescu…

Chestia asta e specifica in general doctorilor si profesorilor ca in rest eu nu am vazut pe nimeni sa se prezinte “inginer Gheorghe Ion” sau sa te duci intr-o uzina sa primesti corecturi din partea muncitorilor: Domnul inginer Gheorghe! Ce sa mai vorbesc de Mihai economistul…

Ma amuz teribil la unele cursuri si imi aduc aminte de mine in clasa a 5a, a 6a cand descoperisem Wordartul si toate referatele pe care le facea la timpul ala aveau inserat cate un wordart. Ma simteam atat de mandru ca stiu o facilitate “fancy” a Wordului…

Ei bine unii doctori din ziua de astazi sunt exact ca mine in clasa a 6a. Au descoperit de curand minunile tehnologice: videoproiectorul, laptopul sau chiar netbookul, Powerpointul, unii mai straluciti chiar si presenterul (e drept am vazut 2 cazuri in 4 ani de medicina). Ce ma deranjeaza pe mine este modul de intrebuintare a Powerpointului: o mare parte dintre ei pun tot felul de efecte de background, efecte la scris, efecte la imagini, scris cat mai colorat, briz-brizuri Doar e normal atat timp cat inca descoperi o noua chestie.

Si uite asa ajungi intr-un amfiteatru cu un proiector cu lampa obosita (deh…  ce mai conteaza daca s-a racit sau nu lampa… baga-l in sacosa!)  care incearca sa proiecteze pe un perete obisnuit un slide cu background verde si cu scrisul verde deschis.

Asa NU:

Asa DA:

Sambata am examen la chirurgie pediatrica. Pana in momentul de fata pot sa spun ca am citit 2 cursuri. Destul de putin avand in vedere ca pentru maine mi-au mai ramas 8 insa voi vedea cum ma descurc

Problema este alta: cursurile care sunt pe net sunt o mare porcarie, cred ca mare porcarie e putin spus. Cursurile aka slideurile de la spital NU SE DAU. Doamne fereste sa-i dam studentului material de studiu… ASTA e furt intelectual!!! Carte de chirurgie pediatrica nu exista. Eu nu mai scriu la cursuri din anul intai semestru II.

Asadar am ajuns in al 12lea ceas si nu prea am de unde sa citesc si eu ceva coerent, sintetizat, util. Am noroc ca examenul consta in 30 de grile cu un singur raspuns corect din 4 variante.

Astăzi dupa cursul de farmaco clinică, “presenterul” ne-a predat un fel de LP. Pot să zic că a fost genial. Ne-a explicat unele lucruri foarte foarte frumos.

Păcat că în timpul cursului el joacă rolul de “presenter” și nu de profesor.

Mai țineți minte cadourile pentru profesori? Nu, nu… nu am dat peste sacul cu bani, încă nu le-am cumpărat câte un presenter.

Însă astăzi am văzut ceva mult mai ingenios decât un presenter. L-aș putea numi “aghiotant presenter”. Cum funcționează? Simplu: Profu` mare vine la curs cu una bucată rezident loial pe care-l pune în fața compului. Când trebuie schimbat slideul profu dă ordinul iar rezidentul execută. Simplu, nu?

E ciudat să vorbești despre “cost efficiency”/eficiența medicamentelor când tu ca profesor nu poți cumpara un presenter de 250 lei, astfel eliberand o mână de lucru.

Dupa mai multe ore de fiziopatologie in care tot am invatat diferite teste/analize care se fac prin spitale, am facut o vizita la laboratorul de biochimie. Dupa ce am invatat in facultatea asta ma asteptam la o sala mare plina de oameni care faceau analizele cu diferiti reactivi.

Ei bine supriza a fost destul de mare. O sala micuta in care erau doi monstrii controlati de niste computere care faceau analizele pe banda rulanta. O doamna in varsta  a incercat sa ne explice ce se intampla pe acolo insa nu mi-a dat impresia ca stie prea multe. Sincer nici nu prea trebuia sa stie pentru ca aparatele respective faceau totul. Pur si simplu se alimentau cu reactivi automat, faceau reactia, citeau rezultatul, etc.

Acum ca am vazut acest lucru ma gandesc la orele pierdute invatatand pentru examenul de LP pt biochimie si fiziologie anul I. Poate profesorii isi dau seama si nu ne mai pun sa invatam zeci de reactivi, zeci de reactii, total inutile unui student la medicina.