Pentru că o poză face cât habar n-am câte cuvinte, voi încerca să prezint medicina prin poze. Nu vă asteptaţi la poze cu cadavre sau chestii scârboase. Poate dacă sunt destule cereri voi face o poză unui cadavru.
Un frigider ce mi-a făcut cu ochiul într-o sala de lp din cadrul institutului “Cantacuzino”.
Nu e nimic oficial însă se zvoneşte că media pentru a rămâne la buget e în jur de 7,40.
Eu unul trebuia să am 8,42. Zic trebuia pentru că dintr-o regretabilă greşeală cineva mi-a greşit nota la genetică. Aşadar în carnet am 9 semnat de Domnul Doctor Bohlţea iar în catalog am 8. Bineînţeles că doamna secretară nu mai are nici timp şi nici chef să modifice. Acum am rămas doar cu 8,34.
Anul ăsta trebuie să îmi aleg o materie opţională. Sunt câteva materii aşa că nu vă speriaţi:
După cum spuneam nu sunt multe, pentru mine sunt chiar mai puţine. Acum oscilez între biostatistică şi pedagogie. Aş alege biostatistica pentru că treaba asta îmi place, implică un computer, ceva formule, etc. Mă gândesc însă şi la pedagogie cu un singur argument pro: după ce termin pedagogia mă angajez ca profesor la o şcoala generală. Acum nu prea ştiu ce aş putea să predau. Voi ce aţi alege?
După viaţa amuzantă a unui student la medicină prezentată in postul ăsta.Astăzi la BCU mi-a trecut prin minte următoarea poveste:
Dai la medicină pentru că vrei să înveţi şi vrei să ştii cât mai multe. După 6 ani apuci să ştii puţin din toate deci domeniul la care te pricepi e foarte vast însă priceperea ta e foarte mică. Ajungi la rezidenţiat unde domeniul se îngustează însă nivelul de cunoştinţe creşte. După ce ai terminat şi rezidenţiatul te înscrii la diverse cursuri de specializare şi după ce le termini domeniul se îngustează şi mai mult însa nivelul de cunoştinţe creşte. Bineînţeles ca dorinţa ta de cunoştere nu se opreşte aici şi urmezi alte cursuri de ultra mega super specializări şi după ce le termini ajungi să constaţi că ai ajuns să ştii totul despre nimic.
Pentru că sunt un om destul de corect şi nu vreau să duc lumea în eroare am să fac o mică precizare cu referire la un post anterior. În acel post afirmam că Doamna Doctor Constanţa Ganea “are ideea preconceputa cum ca studentii la medicina sunt pe an ce trece mai proşti.” însă defapt afirmaţia sună ceva de genu :” Studenţii de la medicină sunt pe an ce trece mai slabi.”. Sincer nu pot să îmi explic de ce studenţii au tendinţa de a învăţa din ce în ce mai puţin.
Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” BucurestiOrganizeaza, in baza H.G. 88/2005 si O.M.Ed.C privind organizarea studiilor universitare de licenta, respectiv Legea 288/2004 si Legea 307/2004, admitere in anul universitar 2007 - 2008, pe domeniu de studiu, dupa cum urmeaza:* 26 iulie a.c. la Facultatile de Medicina, Medicina Dentara si Farmacie;
* 27 iulie la Facultatea de Moase si Asistenta Medicala (FMAM).Inscrierile se vor face in perioada 17-23 iulie 2007 dupa urmatorul program:
* in zilele 17-21 iulie 2007 intre orele 900-1500
* in zilele 22-23 iulie 2007 intre orele 900-1300
De aici.
Mă mir că au reuşit să facă şi ei un update la siteul ăla 
Teologia. De ce zic că ar fi bine să faci a doua facultate teologia ? Simplu, în momentul când îţi vine un pacient(la urgenţe) încerci toate metodele care le-ai învăţat la medicină şi dacă vezi că nu au efect scoţi frumos biblia şi crucea şi începi să-i cânţi Sfântul Maslu.
După cum v-am zis m-am interesat la facultate şi am facut rost de :
Tematica examenului de admitere
iulie 2007 - medicina generala
Din câte ştiu programa pentru biologie nu s-a schimbat. Iată programa cea noua :
A, BIOLOGIE - manual pentru clasa a Xl-a Autori: Aurel Ardelean, Ionel Rosu, Calm Istrate Editura LEDA - Corint, Bucure§ti 2002 ISBN 973-85891-0-X
1. Celula (pag. 6-8)
2. Tesuturile (pag. 10-16)
3. 10.1 Mediul intern (pag.77-80)
5.2 Analizatorul kinestezic (pag.44)
5.3 Analizatorul olfactiv (pag.45)
5.4 Analizatorulgustativ (pag.46)
6. Sistemul endocrin (pag.55-60)
7. Sistemul osos (pag.61-62)
8. Sistemul muscular (pag.63-67)B. BIOLOGIE - manual pentru clasa a Xl-a Autor Tatiana Tiplic Editura Niculescu ABC, Bucure§ti 2002 ISBN 973-568-771-2
I. Alcaruirea corpului uman (pag.15-30)Organe şi sisteme ale corpului - Sistemele:
- digestiv
- respirator
- circulator
- excretorII. Functiile fundamentale ale organismului uman .
1. Functiile de relatie Sensibilitatea. Sisteraul nervos (pag.32-59)
Analizatorii:
- cutanat (pag.63-64)
- vizual (pag.64-67)
- acustico-vestibular (pag.68-71)
2. Functiile de nutritie (pag.83-98)Digestia §i absorbtia. Sistemul digestiv
Respiratia. Sistemul respirator
Circulatia. Sistemul vascular
Excretia. Sistemul excretor …
3. Functia de reproducere. Sistemul reproducator (pag.100-102)III. Orgamsmul uman - un tot unitar (pag.104-115)
Metabolismul (pag.105-111)
Reglarea metabolismului (pag.lll)
Reglarea functiilor sistemelor: (pag.112-115 inclusiv)
- digestiv respirator
- circulator
- excretor
- reproducator
Iată şi programa pentru una dintre probele opţionale, Chimie :
Tematica pentru examenul de admitere 2007 - Chimie organica
Facultatea de Medicina Generala
1. Structure şi compozitia substantelor organice . Elemente organogene Legatun chimice in compusi, organici. Hibridizarea si catene de atomi de carbon’ Formula brute, moleculare si structure ale compusiior organici studiati. Nomenclature şi clasificarea compusiior organici studiati Izomeria de catena pozitie, geometnca de functiune, optica pentru compusii organici studiati
2 Alcani. Metode de .obtinere. Proprietati fizice. Proprietati chimice : reactii de ardere, cracare, izomenzare, dehidrogenare, halogenare Utilizari
3 Alchene, Metode de obtinere. Proprietati fizice. Proprietati chimice : reactii de aditie hidrogen halogen;, hidracizi, apa), halogenare in pozitie alilica polimenzare, oxidare blanda si energica, ardere Utilizari
4 Alcadiene Metode de obtinere. Proprietati chimice: reactii de aditie de hidrogen , halogeni;reactii de polimerizare si copolimerizare, oxidare energica Cauciucul natural si sintetic.
5 Alchine. Metode de obtinere a acetilenei. Proprietati fizice Proprietati
react,, de substitutie, reactii de oxidare si ardere. Utilizari. Polime zarea monomerilor vinilici.6 Arene. Metode de obtinere. Caracterul aromatic. Proprietati fizice Proprietati chimice: reactii de oxidare la nucieu, reactii de substitutie la nucleu (nitrare suifonare, halogenare alchilare, acilare ); orientarea substituentilor in nucleul aromatic; reactii de aditie la nucieu (hidrogen §i halogeni); reactii de haloqenare si oxidare la catena laterala. Utilizari
7 Derivati halogenati. Metode de obtinere. Proprietati chimice : reactii de
hidroliza, reactii cu cianuri alcaline, amoniac, amine, magneziu, arene,
reactia de dehidrogenare. Utilizari
8 Alcooli Metode de obtinere. Proprietati fizice. Proprietati chimice ■ reactii cu metale alcaline, reactii de eterificare, esterificare, deshidratare, oxidare blanda si energica, reactia de ardere, fermentatia acetica Utilizari § 9. Fenoll Metode de obtinere. Proprietati fizice. Proprietati chimice • evidentierea caracterulu. acid: reactia cu metale si hidroxizi alcalini, reactiile de eterificare si esterificare, reactia de condensare a fenolului cu formaldehida reactii ale
nucleului aromatic ( nitrare, sulfonare, hidrogenare), reactia de oxidare. Utilizari 10. Amine Metode de obtinere. Proprietati fizice Proprietati chimice: evidentierea caracterului bazic, reactii de alchilare, acilare, oxidarea anilinei reactia diazotare, proprietatile sarurilot de diazoniu. Utilizari ‘
11. Compusi carbonilici. Metode de obtinere. Proproetati fizice. Proprietati
chimie: reactii de aditie a hidrogenului, acidului cianhidric, reactia de
condensare, reactia de oxidare, reactii de recunoastere.
12 Acizii carboxilici. Metode de obtinere. Proprietati fizice. Proprietati chimice • reactii comune cu acizii anorganici, reactia de esterificare-proces de echilibru
reactia cu amoniacul si aminele, formare de amide,nitrili, cloruri acide, anhidride
acide. Utilizari
13.Derivati functionali ai acizilor carboxilici: amide: Metode de obtinere ş\
proprietati chimice (reactii de hidroliza, deshidratare), esteri: Metode de obtinere
şi proprietati chimice (hidroliza).
14.Grasimi. Proprietati fizice. Proprietati chimice: reactia de saponificare.
Sapunuri si detergenti. Utilizari.
15.Aminoacizi. Proprietati fizice. Proprietati chimice: reactii ale gruparifor
COOHsjNH2, caracter amfoter, reactii de condensare si policondensare -
formarea de peptide. Importanta fiziologica.
16. Monozaharide: glucoza si fructoza. Proprietati fizice . Proprietati chimice :
reactii ale gruparilor carbonil si hidroxil, oxidarea monozaharidelor, fermentatia
alcoolica, reactia de condensare.
17.Dizaharide - zaharoza. Proprietati fizice. Proprietati chimice: reactia de
hidroliza , carbonizarea zaharului. Importanta fiziologica.
18.Compusi macromoleculari naturali. Proteine. Amidon. Celuloza. Stare
naturala, proprietati fizico-chimice. Identificarea proteinelor si amidonului.
Importanta .-Manuale de chimie recomandate :
Chimie cls. aXlI- a
Ion Baciu;Daniela Bogdan, George Loloiu-CHIMIE-Manual pentru clasa a 12-a-
C1-Editura All Educational, Bucuresti, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006
Chimie cls. aXl-a
Olga Petrescu, Gabriela Dobrescu- CHIMIE- Manual penfru clasa a Xl-a- Editura
Aramis Print s.r.l., Bucuresti, 2002-2005
Chimie Organica-Teste penfru admiterea in Invatamantul superior 2007-Editia a X-a revazuta si adaugita, Editura Universitara’” Carol Davifa” Bucuresti, 2006
Iată şi tematica pentru cealalta proba opţională, Fizică:
PROGRAMA DE FIZICA PENTRU SESIUNEA DE ADMITERE LA MEDICINA GENERALA 2007
ELECTROSTATICA. Sarcina electrica. Forte electrice. Campul electric. Intensitatea campului electric (fara. Teorema lui Gauss). Potentialul electric. Suprafete echipotentiale. Energia potentiala a unui sistem de sarcini electrice. Capacitatea electrica a unui conductor izolat. Condensatorul electric. Capacitatea unui condensator cu vid (fara secfiunea Capacitatea unui condensator sferic cu vid). Gruparea condensatoarelor electrice (fara Transformarea stea-triunghi). Energia campului electric dintre armaturile unui condensator.
ELECTROCINETICA Conductia electrica. Curentul electric. Tensiunea electrica. Legea lui Ohm. Teoremele lui Kixchhoff. Metode de rezolvare a retelelor de curent continuu. Gruparea in serie si In paralel a rezistentelor electrice (fara Transformarea triunghi-stea). Gruparea generatoarelor liniare. Energia si puterea electrica (fara Contorul electric).
ELECTROMAGNETISMUL. Campul magnetic. Actiunea unui magnet asupra unui curent electric. Definitia inductiei magnetice. Actiunea unui camp magnetic asupra unui circuit inchis. Campul magnetic creat de curentul electric. Forta electrodinamica. Definirea amperului. Inductia electromagnetica. Autoinductia. Inductanta. Energia magnetica inmagazinata intr-o bobina.
STUDIUL FLUIIDELOR. Presiunea hidrostatica si presiunea atmosferica. Legea lui Arhimede. Tensiunea superficiala. Fenomene capilare.
ELEMENTE DE TERMODINAMICA. Agitatia termica. Notiuni termodinamice de baza. Echilibrul termic. Temperatura. Dilatarea lichidelor. Forte intermoleculare. Modelul gazului ideal. Formula fundamentala a teoriei cinetico-moleculare aplicate gazului ideal. Interpretarea cinetico-moleculara a temperaturii. Transformari simple ale gazului ideal. Lucrul mecanic si caldura in termodinamica. Calorimetrie. Coeficienti calorici. Energie interna. Primul principiu al termodinamicii. Relatia lui Robert-Mayer. Aplicatii ale principiului I al termodinamicii. Principiul al II-Iea al termodinamicii (fara sectiunea Entropia §i inegalitatea lui Clausius). Termodinamica transformarilor de faza.
OPTICA GEOMETRICA. OPTICA ONDULATORIE. Principiile opticii geometrice. Reflexia si refractia luminii. Dioptrul sferic. Dioptrul plan. Oglinzi sferice. Oglinda plana. Lentile subtiri Sisteme de lentile. Ochiul. Vederea cromatica. Fotometria. Marimile caracteristice ale unui instrument optic. Microscopul optic (fara Clasificarea instrumentelor optice. Instrumente care dau imagini reale, Instrumente care dau imagint virtuale). Dispersia luminii. Interferenta luminii. Dispozitivul lui Young (fara Interferenta luminii printr-o lama cu fete plan-paralele §i Dispozitive interferenriale). Difractia luminii. Reteaua de difractie. Polarizarea luminii.Manuale recomandate:
Electrostatica electrocinetica si electromagnetismul (Fizica Fl manual pentru clasa a X-a autorr
Rodica lonescu-Andrei, Cristina Onea, Ion Toma, EdituraTeora 2000, 2003).
Obs.: Din materia cuprima in sectiunile “Notita Documentara” nu se vor realiza subiecte!Studiul fluidelorsi elemente de termodinamica (Fizica - manual pentru clasa a XI -a Fl* Fl
F2, autor: Daniel Ovidiu Crocnan, Editura Sigma, Bucuresti, 2001-2004). “‘ ‘
Obs.: Din materia cuprima in sectiunile “Lectura” nu se vor realiza subiecte.’Optica geometrica, optica ondulatorie, elemente defizica atomului si a nucleului (Fizica Fl manual pentru clasa a XII-a, autor: Gabriela Cone, Editura Plus 2002, 2004,2005).
Observatie: Pentru capitolele mentionate se pot folosi oricare dintre manualele alternative aprobate de minister.
Cam asta e tematica pentru admiterea din iulie 2007. Carţile de teste se pot cumpăra de la poarta facultăţi, la fel ca şi tematica.
notă: Tematica a fost “scrisă” cu ajutorul unui program ce recunoaşte textul din jpguri.
La acestă întrebare prefer să o fac pe prostul şi să raspund cu nu ştiu. Cred că şi facultăţile de la mine din oraş sunt mai bine reprezentate pe internet. Mă întreb cine se ocupă de siteul ală pentru că e vai de capul lui. Nu cer nimănui web 2.0 dar nici aşa ceva. Pentru cei care nu ştiu despre ce vorbesc le ofer linkul acesta.
Promit că dupa vacanţa de paşte am să mă interesez şi am să vă ofer informaţii despre admiterea la Facultatea de medicina si farmacie “Carol Davila” 2007.
Staţi liniştiţi încă nu s-a introdus o noua probă la examenul final de educaţie fizică.
Era sigur, de când am intrat la facultate, că între noi studenţii va fi o permanentă competiţie. Ştiam că există “tocilarii” care vor învăţa 24/24 dar şi cei care nu dau doi bani pe chestia asta(are mamica şi tăticu bani), bineînţeles că există şi oamenii care merg dupa principiu “rezultat maxim cu efort minim”. Acum de când există top400(primii 400 de studenţi vor trece automat la buget iar restul la taxa) facultatea s-a transformat într-un fel de olimpiadă unde fiecare îşi vede de brânza lui, încearcă să afle cât mai multe chestii dar să nu le dea mai departe. Într-un fel această competiţie afectează legaturile sociale dintre studenţie pentru că fiecare se gândeşte că prietenul lui cel mai bun îi poate lua locul la buget. E scârbos să vezi aşa ceva. E scârbos să te lupţi pentru un loc la cadavru, să pupi toţi profesorii în fund pentru o notă puţin mărită, să faci faze de genu:”ştiu de nu ştiu ce bursă însă nu zic nimănui nu cumva sa imi ia locul”, să te înscrii în SSMB(voi vorbi în alt post despre această organizaţie) doar pentru nişte puncte amărâte, etc.
Mă întreb până unde va merge acestă competiţie între studenţi? Mă întreb când va fi următoarea dată când voi fi bruscat şi împins de colegu/colega pentru că el/ea nu vede la cadavru şi deh’ nu va lua practicul la anato. Mă întreb când va veni un coleg/colega şi ne va anunţa:” Uite dragi tovarăşi am aflat de bursa X nu vrea nimeni să mergem să ne înscriem?” ?
Cum poţi să îţi faci prieteni adevăraţi în aceste condiţii? Staţi calmi că nu sunt un pustnic ci sunt destule persoane cu care mă înteleg foarte bine, potenţiali prieteni/prietene
