"Viaţa la medicină"

Ei bine se pare că zvonurile care circulau despre examenul asta nu erau doar mituri urbane.

Examenul constă în 10 grile complement simplu + 10 grile complement multiplu + 2 subiecte sinteză + 2 subiecte din LP (bilet separat). Există foarte multe variante de bilete, spre exemplu eu am primit biletul cu numărul 114. Pot spune că fiecare student are subiectul lui.

Nu m-am omorât cu învăţatul, am tratat examenul cam superficial. Din această cauză poate că mi s-a părut cam greu. Era mult mai bine dacă aveam slideurile, erau multe tabele şi imagini care ne-ar fi ajutat să învăţăm.

Menţionez că am avut ca profesoară de curs pe doamna Doctor Ruţă Simona.

Astăzi este practic ultima zi de stres. Mâine am ultimul examen din această sesiune. Virusologia este o materie frumoasă şi sper ca examenul să nu fie ca-n miturile urbane unde “se pică pe capete”. Până una alta azi iar va fi o zi petrecută la BCU

Îmi place când examenele grele sunt puse la început pentru că apoi poţi să te relaxezi. Cât stres poţi să acumulezi când ştii că te aşteaptă un examen ce valorează 2 credite?

Am ajuns acum ceva timp acasa. Sunt fericit ca l-am trecut si ca pot sa ma relaxez.

Sunt foarte obosit şi din păcate nu am chef să scriu mai mult. Pe cine interesează detalii să mă întrebe.

Subiecte: Ureter + Diafragma + Malformatii formare ficat si pancreas.

Nota: 9

Astăzi m-am trezit hotărât să învăţ însă undeva între cafeau de dimineaţă şi cititul unor forumuri m-a apucat o lene groaznică şi nici până acum nu m-a lăsat.

Mai sunt câteva zile si mai am vreo 80-90 de subiecte de învăţat. Ce bine că de mâine începe sesiunea, pot să stau liniştit la BCU

Acum ceva timp ziceam să-mi schimb tema însă mi-a fost lene sau nu am avut timp. Acum când examenul de anato mă aşteaptă se pare că am găsit ceva timp. Ca întotdeauna Auraş mă ajută să fac modificările.

Vă place?

Am fost azi să recuperez un lp la embrio şi pot să spun că holurile sunt pline de studenţi stresaţi. Cei de anul întâi aşteptau pentru un examen şi mai că leşinau. Corelând acest fapt cu discuţia auzită, întâmplător, în metrou între o studentă la medicină (anul întâi) şi o elevă (clasa a 12a) unde studenta îi povestea toate miturile urbane despre examenele la biochimie şi anatomie: “Poţi să înveţi câte cărţi vrei tu că la anatomie tot poţi să pici”, “La biochimie e groaznic, se pică pe capete” mici fragmente ce îmi vin acum în minte.

Ei bine eu mă întreb cum poţi să crezi aceste mituri urbane? Chiar crezi ca dacă înveţi şi ştii poţi să pici la vreun examen? Probabil aceste mituri au fost lansate de cei mai puţin dotaţi.

E greu, nu zic că nu, însă la UMF nu e iadul pe pământ.

Astăzi am dat examenul la Pedagogie şi pot să spun că a fost lejer, exact aşa cum mă aşteptam. Mi-am făcut tema, cele 26 de cerinţe, iar cursurile le-am citit foarte superficial.

Mai demult vă povesteam că acest curs se desfăşoară într-o “debara” a Facultăţii de Medicină Dentară, ei bine astăzi am dat examenul tot acolo şi pot să spun că am fost cam 150-200 studenţi. Bineînţeles că nu am intrat toţi odată, ci se intra până se umpleau locurile în bănci apoi se aştepta.

Norocul meu a fost că am intrat tura a doua şi că examenul a constat în 20 de grile. S-a putut vorbi şi pot să vă spun că mi-a plăcut de profesor. Acum să vedem nota

Săptămâna viitoare va avea loc ultimul curs de virusologie. Doamna doctor Simona Ruţă ne-a prezentat materia într-un mod logic. Am fost la vreo 5-6 “şedinţe” si pot sa spun ca mi-au plăcut foarte mult. Primele cursuri sunt mai fade, însă materia devine interesantă pe parcurs. Am observat că e probabil singura dată când ne-au fost prezentate descoperirile de moment. Infomaţia era actualizată, ceea ce mi-a plăcut.

Până una alta am auzit că examenul e naşpa şi se pică la greu. Sper să fie doar un mit urban, până la urma sunt doar 2 credite

Mari au fost emoţiile primului colocviu la anatomie susţinut de mine. Acum dupa un an de facultate privesc primul colocviu de anatomie din anul doi cu o oarecare superficialitate.

Acelasi examen care nu conteaza prea mult la nota finala. Citesti putin, scrii si mai puţin şi apoi te distrezi la maxim ca doar ai scapat de colocviu.

Nu ştiu cum e pe la alte facultăţi dar aici, la medicină, majoritatea asistenţilor sunt foarte tineri. Un mare avantaj în favoarea noastră, aţi putea spune, pentru că ne înţeleg,etc,etc.

Privind lucrurile supreficial şi eu mă gândesc la acelaşi lucru. Însă mă întreb câţi dintre ei sunt pasionaţi de învăţământ şi câţi fac asta doar că au nevoie de bani. Câţi dintre ei sunt medici rezidenţi? Din ce ştiu eu majoritatea sunt medici rezidenţi dar exită posibilitatea ca printre ei să fie şi câţiva care nu au luat acest examen. Cum pot eu ca student să respect pe cineva care nu a reuşit să treacă de acest examen? Practic acest rezidenţiat e primul test adevărat din viaţa unui doctor.

E adevărat că anul acesta am noroc de nişte asistenţi foarte tineri şi din fericire toţi sunt medicini rezidenţi şi majoritatea sunt foarte dornici să te înveţe lucruri noi. Să fie acest doar norocul meu sau aşa sunt toţi asistenţii?