"Viaţa la medicină"

Pe lângă faptul că de azi(02.07.2007) salile de la etajul 2 şi 3 s-au închis, azi am avut norocul să dau peste un tip special.

Defapt pe tip îl cunosc de acum câteva săptămâni când voios şi cu chef de învăţat ajung la BCU şi îmi iau un loc în sala 6. Mă asez frumuşel şi îmi vad de cursurile la Biocel. Peste ceva timp ajunge un tip îmbracat bine cu un laptop bătrân. Se aşează lângă mine şi cum eu am un simţ special mi-am dat seama că nu făcuse duş în dimineaţa respectivă, problema e că nu făcuse duş nici in dimineaţa anterioara. Încerc să ignor noul miros şi să ma concentrez pe cursuri. Nu a durat mult şi tipul a pornit laptopul şi a început să tasteze. În momentul ăla dacă îmi foloseam doar auzul puteam să jur că pe fundal se aude o râşniţă de cafea şi cineva care bate la o maşină de scris foarte veche. M-am mutat în altă sală şi totul a fost ok.

Astăzi când văd că locul meu erau chiar lângă el m-am dus şi i-am zis bibliotecarei să îmi dea alt loc decât cel rezervat de mine pentru că tipul de lângă mă enervează. Tipa a fost amabilă şi mi-a dat alt loc, departe de coşmarul meu đin BCU.

P.S. De sâmbătă (07.07.2007) se închide toată biblioteca.

A fost la Biologie Celulară. E bine totuşi că nu am postat imediat după examen pentru acum simt că pot să privesc o imagine de ansamblu. Examenul a fost oral şi a început la ora 8 şi câteva minute. Au fost 4 comisii foarte diferite. Sper norocul meu am nimerit la o comisie mai mult decât ok. Domnul Doctor Mircea Leabu a fost mai mult decât îngăduitor cu studenţii.

Trăgeai două subiecte şi aveai destul timp să te gândeşti până venea rândul tău. Problema era ca Domnul Doctor nu te lasă să citeşti nimic ci te întreba dumnealui ce vroia.

Dacă mă întreba cineva cum câteva zile ce parere am despre Biologia celulară nu cred că puteam zice ceva de bine pentru că notele de curs pe care le-am primit (aka cursurile) conţineau foarte multe detalii şi mă gândeam că la examen vor fi doar întrebări din acele detali. Sper suprinderea mea la examen s-a verificat cu totul altceva decât detalii. Întrebările primite erau de aşa natura încât erai nevoit să gândeşti să poţi da răspunsuri logice. Biologia celulară a început să îmi placă în timp ce eram în sala de examen. Păcat totuşi de nota care am luat-o.

 Încă puţin…

Astăzi a fost ultimul examen mic, la informatică. La noi în UMF informatica e un fel de drac şi nimeni nu vrea să spună ceva de bine despre această materie, poate doar că are un credit. Am povestit acum ceva timp cum este la info şi la o prima vedere ţi se pare ceva terorizant însă adevarul nu e chiar aşa de negru. Domnul profesor Conf. dr. Tiberiu Spircu este un om special pentru UMF. Parca fără dumnealui informatica medicala nu are acelaşi farmec. Din punctul meu de vedere este genul de om care reuşeşte să te sperie încă din timpul anului şi să crezi că vei pica sau că va fi unul din cele mai grele examene din viaţa ta, este genul de om care reuşeşte să te inhibe atunci când se răsteşte la tine. Din punctul meu de vedere acest om a pus la punct un sistem aproape imbatabil şi care elimină orice urmă de fraudă. Majoritatea lucrurilor care le spune sunt din păcate adevarate însă asta e altă poveste. Sper să am ocazia şi la anul să fac biostatisctică tot cu Dumnealui.

Examenul a fost lejer pentru ca erau 4 cursuri “mari şi late” de învăţat ( cartea de curs ce conţinea cele 4 cursuri are cam 150 pag.) : primele 2 despre utilizarea calculatorului în general iar ultimele 2 despre statistica si nu numai. Contează foarte mult ce ai făcut în timpul anului la fiecare LP de info şi mai mult contează să nu fi copiat fişiere făcute de alţii pentru că te pică din start.

Încă “puţin”…

După viaţa amuzantă a unui student la medicină prezentată in postul ăsta.Astăzi la BCU mi-a trecut prin minte următoarea poveste:

Dai la medicină pentru că vrei să înveţi şi vrei să ştii cât mai multe. După 6 ani apuci să ştii puţin din toate deci domeniul la care te pricepi e foarte vast însă priceperea ta e foarte mică. Ajungi la rezidenţiat unde domeniul se îngustează însă nivelul de cunoştinţe creşte. După ce ai terminat şi rezidenţiatul te înscrii la diverse cursuri de specializare şi după ce le termini domeniul se îngustează şi mai mult însa nivelul de cunoştinţe creşte. Bineînţeles ca dorinţa ta de cunoştere nu se opreşte aici şi urmezi alte cursuri de ultra mega super specializări şi după ce le termini ajungi să constaţi că ai ajuns să ştii totul despre nimic.

Primul an de facultate e importat pentru fiecare dintre noi. E prima gură de libertate pentru unii, pentru alţii e o şansă de a scapa de unele apelative din trecut cum ar fi “tocilar”. E important să fii cool încă din prima zi, e important să te dai bine pe lângă toată lumea ,să arăţi că tu eşti cool. Evident că sunt nişte sfaturi ironice. Cred că fiecare trebuie să îşi accepte soarta de tocilar sau nu. Sincer eu mi-am dorit mereu să fiu tocilar însă niciodată nu am putut, nu reuşesc să stau să învăţ.

Acum ajunşi la facultate mulţi oameni cred că e cool să nu înveţi şi că toţi cei care învaţă sunt fraieri sau mai ştiu eu cum. Aşa că mulţi dintre tocilari s-au gândit că e super mega ultra cool să spună că nu au învăţat nimic sau doar că au citit o dată cursurile în dimineaţa lucrării. Problema e că aflaţi în faţa foii de examen nu se pot abţine şi încep să scrie ca disperaţii. În ziua când se dau rezultatele vezi că acel coleg al tău care înainte de lucrare se văita că nu a învaţat ,că va pica etc ia 9 sau 10. Nu poţi să te întrebi decât ” De ce dracu minte în halul asta ?”.

Nu am nimic cu tocilarii din contră îi admir pentru voinţa lor de a învăţa chiar dacă uneori mă gândesc ce vor spune ei copiilor lor când vine vorba de amintiri din facultate? Poate că titlul pe care l-ai primit în liceu sau generală nu se şterge aşa uşor.

Notă: Cuvântul tocilar a fost folosit cu sensul de persoana care învaţă mult (nu neapărat în mod mecanic). Acest post nu este un atac la adresa nimănui.

Cum e posibil să faci partea practică înainte de partea teoretică? E chiar aiurea să te duci să te uiţi la microscop la nişte formaţiuni embrionare fără să ai deja partea teoretică predată. Oricum nu ştiu câţi dintre studenţi chiar citeau/învăţau din cursuri înainte să se prezinte la laboratorul de embriologie însă a fost o greşeală destul de nasoală din partea celor care fac orarul.

Am scris tot fel de chestii pe blogul asta şi nu am reuşit totuşi să fac un şir de posturi cu sfaturi utile pentru viitorii studenţi la medicină. Am să postez sfaturi pe masură ce mi le amintesc sau le încerc pe propria piele.
Iată sfaturile:

• Încercaţi să vă faceţi rost de un flash drive de cel putin 128mb ( e foarte ieftin) şi să-l aveţi în permanenţa la voi pentru ca majoritatea profesorilor vin cu notebookul şi prezintă cursul pe videoproiector, astfel puteţi să vă duceţi în pauză să luaţi cursul cu tot cu animaţii,desene,scheme La unele discipline va roagă chiar profesorul să veniţi sa luaţi cursul pe flash drive la altele(cum ar fi bio cel LP) slideurile nu se dau… (mă abţin de la comentarii)
• Încercaţi să nu vă puneţi în gură cu profesorii de curs sau cu asistenţii. Va pot lăsa restanţieri şi nu cred că vă doriţi asta. (sfatul asta e totuşi de bun simţ însă mă simt obligat să-l postez)
• Încearcă să fii prezent şi activ, dacă se poate, la cursuri pentru că astfel te observă profesorul. Încearcă să pui întrebări la pauză totuşi în acelaşi timp încearcă să nu te faci de cacao prin a pune întrebări stupide sau la mişto.
• Încearcă să te comporţi cât de cât drăguţ cu secretara pentru că se va ocupa de tine 6 ani de zile

Cam atât momentan Voi reveni…

Spuneam acum ceva timp că studenţi de la medicină au un mod aparte de învăţa. Cu toate că acel post face parte din categoria “posturi cu glume” un pic de adevăr există în acele afirmaţii (în cazul de faţa mă voi referi la cea de a doua afirmaţie). Se pare ca nu doar anatomia se învaţă într-un mod aparte ci şi fiziologia. Aşa am ajuns luni ora 3:40 să termin de citit toate cursurile la fiziologie. Cum s-a întâmplat minunea ? Simplu, vineri şi sâmbătă am învăţat primul şi putin din al doilea curs iar duminică de pe la ora 17 până luni ora 3:40 restul cursurilor

Cred că va trebuie să modific titlul blogului în “Viaţa unui medicinist inconştient” Până una alta iau o pauza de vreo 3 ore jumate în care am să dorm niţel apoi mă trezesc să recitesc cursurile şi să plec la facultate.

Stau de ceva timp în faţa calculatorului şi mă gândesc că luni am lucrare la fiziologie iar eu nu am deschis Guytonul. Mă găndesc că sunt 7 cursuri şi totusi mai am timp. Până la urma treaba cu astenia de primăvară e reală? Mi-am promis că după acest post mă voi ridica de la calculator şi voi începe să studiez.

Când eram în liceu şi învăţam din Ţiplic pentru admitere, partea de fiziologie mi se parea cea mai interesantă si cea care se învaţă logic. Acum, ajuns la facultate parcă îmi place mai mult anatomia, poate şi din cauza profesoarelor care fac lpurile si cursurile să fie plăcute. Am renunţat de mult la cursul de fiziologie care este o aberaţie ce ţine 3 ore.

P.S.: Am început să beau ceai recomandat în astenie, fatigabilitate, efort fizic şi intelectual,etc macăr efectul placebo să mă ajute

Odată ce am ajuns la medicină am aflat şi unele glume specifice. Majoritatea le-am auzit de de la asistenta noastră de anatomie. Nu sunt multe, nu vă speriaţi.

“La medicină primii 10 ani sunt greii până ajungi în anul III”

“Cum învaţă studenţii cursurile de anatomie pentru examen :
Cu 3 zile înainte de examen citesc primul curs, cu 2 zile înainte de examen aprofundează primul curs iar cu o zi înainte de examen restul cursurilor ”

“Studenţilor li s-a spus să înveţe cartea de telefon(paginii aurii). Studenţii de la celelalte facultăţi: ” De ce ?”
Studenţii de la medicină : “Până când? ” sau (altă variantă) ” Când e examenul? “