"Viaţa la medicină"

Cea mai importantă materie din primii ani de facultate, pentru majoritatea e chiar sinonimă cu medicina. Oferă cel mai mare impact studentului nou venit în facultate. Aici vede pentru prima oară chestii care până acum le-a vazut doar în poze pe net. Cea mai spectaculoasă materie, apuci să vezi cadavre, să tai cu bisturiul, să vezi ce e în interiorul oamenilor ce să mai e, stâlpul de rezistenţa a anilor preclinici.

Cazul meu a fost unul fericit pentru că am avut ca profesor de curs pe Doamna Doctor Mariana Nanea. Singura femeia din anul respectiv care a predat anatomia studenţilor în calitate de profesor de curs. Ca asistenţi am avut în primul an pe Doamna Doctor Carmen Cristescu iar în anul doi pe Domnul Doctor Adrian Tulin. Cred că am avut noroc de acest trio pentru că toţi doctorii s-au ridicat la înalţimea aşteptărilor mele. Au ştiut cât şi cum să streseze studentul. Sunt unii profesorii care insistă prea mult pe detalii, pe chestii care se uită însă în nu a fost cazul aici.

Primul semestru de anatomie a fost unul special pentru mine, atunci a fost primul contact cu cadavrul. Prima întâlnire cu cadavrul nu a fost aşa socantă precum mă aşteptam din diverse motive, unul dintre ele ar fi faptul că acesta nu arată atat de uman, e uscat parcă zici că e cauciucat din cauză că stă cam 6 luni în formol. Asistenţii au fost înţelegători si ne-au lasat şi pe noi să disecam. Era o noutate pentru mine să pot diseca un cadavru, la început era super interesant însă pe parcurs am ajuns să realizez că nu am talentul sau rabdarea pentru această operaţiune.

Primul examen de anato a fost cel mai greu, îmi era foarte frică pentru că numarul de subiecte era uriaş, cantitatea de informaţii era extrem de mare. Pot spune că am învăţat mai mult pentru primul examen de anato decât pentru admitere. Din fericire pentru mine notele primite la anatomie au fost unele bune: 9, 8, 9, 8. Cel mai mult mi-a plăcut primul semestru din anul întâi însă nici primul semestru din anul doi nu a fost departe.

Cu toate că se spune că e o materie la care trebuie să toceşti mie nu mi s-a părut chiar atât de rău. Odată ce-ţi stabileşti unele noţiuni de bază totul se simplifică mai ales dacă eşti atent la lucrările practice. Bineînţeles dacă vrei 10 trebuie să ştii unele detalii cam inutile, după parerea mea.

Am terminat cu anatomia şi privesc înainte spre materia ce-mi va marca urmatorul an de facultate, semiologia.

Sala de anatomie plus nişte poze cu cadavre. Din fericire eu am cam scapat de cadavru. Anul ăsta voi intra în contact cu formolul doar atunci când voi vedea nişte felii de creier. Cel mai nasol lucru la un cadavru e mirosul de formol.

Poze cu cadavre (daţi click pe proprie răspundere) :

• image_018.jpg
• image_019.jpg
• image_021.jpg
• image_022.jpg

Stiu că mulţi studenţi medicinişti au o oarecare scârbă faţă de cadavre. Ei bine am dat peste un doctor ce are o pasiune mai ciudată. Ne povestise anul trecut asistenta de anato însă nu am dat prea multă importanţă.

Acum după ce am văzut ceva poze sunt chiar impresionat. Vă asigur că toate cadavrele de aici arată mult mai bine decât cele din sala de anato.

Iată ceva poze:

Ei bine pot să vă spun că la anato se practică un sport inedit. Tot semestru faci sudoku cât ceilalţi stau cu nasul în formol iar la sfârsit de semestru vrei să iei şi tu practicul şi repede sări pe ceilalţi studenţi să vezi şi tu ceva.

Aşa se face că acum la sfârşit de ani nu reuşeşti să vezi nimic la cadavru.

Pentru că o poză face cât habar n-am câte cuvinte, voi încerca să prezint medicina prin poze. Nu vă asteptaţi la poze cu cadavre sau chestii scârboase. Poate dacă sunt destule cereri voi face o poză unui cadavru.

Un frigider ce mi-a făcut cu ochiul într-o sala de lp din cadrul institutului “Cantacuzino”.