"Viaţa la medicină"

De obicei cand te mariti iti schimbi numele de familie sau il pastrezi pe al tau si il adaugi pe al sotului.

Ei bine o mare parte dintre absolventii acestei facultati s-au maritat cu meseria de doctor. Fereasca sfantul sa te duci in spital sa-l cauti pe Domnul Popescu ca imediat iti primesti portia de urecheat: “Poate Domnul doctor Popescu.” E un fel de blasfemie sa te adresezi unui doctor normal… Trebuie neaparat sa folosesti apelativul doctor. Fereasca sfantul sa nimeresti intr-un spital universitar si sa-l cauti pe domnul doctor Ionescu ca iar iti primesti portia de urecheat: Domnul profesor Ionescu…

Chestia asta e specifica in general doctorilor si profesorilor ca in rest eu nu am vazut pe nimeni sa se prezinte “inginer Gheorghe Ion” sau sa te duci intr-o uzina sa primesti corecturi din partea muncitorilor: Domnul inginer Gheorghe! Ce sa mai vorbesc de Mihai economistul…

Gata si cu anul 4. Pot sa afirm ca am trecut in anul 5 fara probleme. Facultatea in anii clinici e mult mult mai interesanta si mai frumoasa decat in primii 2-3 ani.

Acum ma voi bucura de ultima vacanta reala pe care o voi avea.

P.s.: Succes la admitere viitorilor colegi!!

Ca tot e cupa mondial in desfasurare:

Dezinteresul unor pacienti pentru propria conditie ma face sa raman cu gura casca. E incredibil cat de superficiali pot fi unii.
Dezinteresul doctorilor pentru informarea completa si corecta a pacientiilor e la fel de incredibil.

Pana la urma e o chestie de genul… daca tie nu-ti pasa de ce mi-ar pasa mie? Pana la urma chestia asta se perpetueaza ca bulgarele de zapada. Cineva trebuie sa faca un pas s-a rupa acest lant al slabiciunilor. E incredibil ca un pacient cu o tumora rectala sa sufere 2 interventii chirurgicale din care una pentru anus contra naturii si sa nu stie ca formatiunea lui rectala e maligna. WTF? In 2 saptamani se prezenta la chimioterapie.

Tind sa cred ca doctorii sunt vinovati pentru aceasta situatie. Din punctul meu de vedere pacientii ar trebui informati despre ce li se intampla.

Aka SUUB

La dracu` pana si numele spune multe despre el. E unul din putinele spitale unde studentii sunt primiti cu bratele deschise de catre doctori, pacienti, personal sau cel putin asa ar trebui sa fie.

Cand vorbesti de un astfel de spital te-ai gandi ca are cam tot ce trebuie pentru studenti: amfiteatre, cafenea, vestiar. Ei bine loc pentru o cafenea pe holul de la intrare s-a facut insa pentru un vestiar pentru studenti nu se poate. Ce faci cand ai chirurgie si trebuie sa te schimbi complet? Foarte simplu… te duci frumos la baie si te schimbi. Problema e ca baia aia este pe holul spitalul deci e cam publica.

Mai stiti coverul ala facut de Vama veche? Stam cu cracii-n pișat… Ei bine la SUUB poti foarte bine sa spui ca te schimbi cam tot in aceleasi conditii. Nota 10 pentru domnul Oprescu :no:

Maine incep stagiul de chirurgie ce dureaza 8 saptamani.

Din ce am auzit nu ma astept sa ne bage cineva in seama. Macar de ar fi cursurile bune sa pot pleca cu ceva de la spital.

Oricum 8 saptamani fara niciun examen… ce viata!

Ma amuz teribil la unele cursuri si imi aduc aminte de mine in clasa a 5a, a 6a cand descoperisem Wordartul si toate referatele pe care le facea la timpul ala aveau inserat cate un wordart. Ma simteam atat de mandru ca stiu o facilitate “fancy” a Wordului…

Ei bine unii doctori din ziua de astazi sunt exact ca mine in clasa a 6a. Au descoperit de curand minunile tehnologice: videoproiectorul, laptopul sau chiar netbookul, Powerpointul, unii mai straluciti chiar si presenterul (e drept am vazut 2 cazuri in 4 ani de medicina). Ce ma deranjeaza pe mine este modul de intrebuintare a Powerpointului: o mare parte dintre ei pun tot felul de efecte de background, efecte la scris, efecte la imagini, scris cat mai colorat, briz-brizuri Doar e normal atat timp cat inca descoperi o noua chestie.

Si uite asa ajungi intr-un amfiteatru cu un proiector cu lampa obosita (deh…  ce mai conteaza daca s-a racit sau nu lampa… baga-l in sacosa!)  care incearca sa proiecteze pe un perete obisnuit un slide cu background verde si cu scrisul verde deschis.

Asa NU:

Asa DA:

Sambata am examen la chirurgie pediatrica. Pana in momentul de fata pot sa spun ca am citit 2 cursuri. Destul de putin avand in vedere ca pentru maine mi-au mai ramas 8 insa voi vedea cum ma descurc

Problema este alta: cursurile care sunt pe net sunt o mare porcarie, cred ca mare porcarie e putin spus. Cursurile aka slideurile de la spital NU SE DAU. Doamne fereste sa-i dam studentului material de studiu… ASTA e furt intelectual!!! Carte de chirurgie pediatrica nu exista. Eu nu mai scriu la cursuri din anul intai semestru II.

Asadar am ajuns in al 12lea ceas si nu prea am de unde sa citesc si eu ceva coerent, sintetizat, util. Am noroc ca examenul consta in 30 de grile cu un singur raspuns corect din 4 variante.

Anul 4 este primul an clinic din sistemul nostru de invatamant.  In anii clinici orarul este foarte diferit fata de primii 3 ani.

O zi normala incepe la ora 8-9 si se termina pe la ora 13-14. In acest timp faci un curs de 2 ore si un lp de 2-3 ore. LPul consta in “alergarea” unui doctor pe culoarele unui spital. In multe cazuri doctorul este un domn dragut care va arata o gramada de chestii, glumeste cu voi, va poveste diferite cazuri speciale, etc, depinde foarte mult de tipul de persoana peste care dati. Oricum atmosfera este mult mai relaxata fata de anii pre-clinici.  In general doctorii te primesc peste tot: in garzi, in sala de operatie, la reanimare, etc.

Astfel materiile sunt grupate pe stagii, pe durata unui stagiu faci o singura materie zilnic. Astfel ajungi sa faci Oncologie intr-o saptamana, luni incepi si vineri dai examenul In anul IV cel mai lung stagiu are 8 saptamani. O consecinta a acestui tip de orar este lipsa sesiunii.

Bonus: Peste orele de stagiu se intampla sa mai ai cate un lp sau curs la materii de semestru, cum ar fi Radiologie, MCS, Farmacologie clinica. La aceste materii se da examen in vara.