Sarcina care ne-a fost incredintata a fost o modalitate de a ne dezvolta capacitatea de a lucra in echipa si de a pune bazele unui intreg nascut ca urmare a interactiunii in grup.
In prima parte a cazului echipa a fost formata din 3 colegi, iar in a doua parte a cazului grupul a fost format din 2 colegi.

In privinta colaborarii consideram ca pe tot parcursul rezolvarii cazului, a existat in permanenta comunicare si colaborare.
Ne-am consultat, ne-am informat si am incercat ca fiecare din noi a aduca o contributie la obtinerea
scopului final- acela de a rezolva cazul dat.

Multumim si asteptam urmatoarele cazuri si intrebari.

Consider ca necesara si in continuare prezentarea spre rezolvare a unor astfel de cazuri si situatii concrete cu intrebari ”in cascada” care ne dezvolta dorinta de a cunoaste, dar si aplecarea spre practica, spre situatii posibil de intalnit in viitor.

Consider rezolvarea acestor cazuri un lucru benefic pentru noi intrucat ne obliga sa corelam notiunile acumulate de pana acum la diverse materii, dar totodata sa ne documentam suplimentar.

De asemenea, prin intermediul acestor cazuri/intrebari, in rezolvarea carora trebuie sa colaboram mai multi din grupa, ne antrenam spiritul de a lucra in echipa, o calitate destul de importanta pentru
un viitor medic.

Tin sa mentionez ca este singura materie la care am primit astfel de exercitii, dar pe care le consider un antrenament bun pentru noi atat acum cat si mai tarziu cand vom ne vom intalni cu situatii reale.

In ”buna traditie” universitara, cele mai multe cursuri sunt realizate in formatul ,,monolog” (aceasta inseamna ca de cele mai multe ori sunt plictisitoare).
Apreciez in mod deosebit faptul ca va rupeti de ”traditie”, puneti accent si pe participarea noastra si doriti sa ne treziti interesul. De asemenea, consider ca ne prezentati in mod succint informatiile medicale, filmuletele sunt utile si sustin vizual notiunile teoretice, iar prezentarea cazurilor clinice este cu adevarat binevenita.
Sper ca vor exista mai multe cazuri concrete in urmatoarele cursuri si, prin intermediul lor vom exersa rationamentul medical. Este o provocare, dar si cea mai de pret achizitie pe care o astept de la aceste cursuri.

Stiu ca ne-ati cerut o evaluare a cursurilor, dar este imposibil sa le delimitam de persoana Dumneavostra. Va multumesc pentru exemplul de normalitate si speranta pe care il transmiteti.

Vreau sa ma implic in alte activitati legate de microbiologie, insa deocamdata nu pot preciza aspectul pe care il voi aborda. Pentru inceput sunt curioasa sa descopar modul in care se desfasoara cercul de microbiologie.

Cu respect,
Mihaela

Modul in care am lucrat eu alaturi de colega mea a fost urmatorul: am rezolvat fiecare cazul individual apoi ne-am trimis reciproc documentele si am stabilit de comun acord ce vom pastra din ceea ce am scris si cum va arata forma finala.

Consider ca acest mod de lucru, in echipa, e util din cel putin doua motive:
1. studentul isi pune mintea la contributie si realizeaza ceea ce oricum ar fi facut daca lucrul era individual
2. studentii isi explica unii altora ce e gresit in abordare, limbaj, cunostinte (daca e cazul); astfel se ajuta si isi explica niste notiuni despre care nici nu stiau ca sunt prost intelese.

O idee ar fi urmatoarea: sa aplicati acest mod de lucru si la cercul de microbiologie, unde grupul ar contine un student din anii mai mari si restul studentilor alesi aleatoriu
- integreaza experienta fiecarui membru
- creste coeziunea grupului
- favorizeaza abordarea unor probleme, informatiile de specialitate devenind mai bogate si mai diverse
- dezvoltarea unor deprinderi oratorice si scaderea tracului de a vorbi in public

Sper ca veti considera aceasta sugestie ca fiind aplicabila deoarece consider ca interactiunea celor prezenti la cerc este una esentiala.

Andreea

De asemenea consider ca simplitatea prezentarii cazului a fost exact ca o prezentare adevarata a unui caz nou, desi puteau fi oferite putin mai multe informatii (avand in vedere ca nu suntem obisnuiti inca sa facem conexiuni foarte complexe din punct de vedere medical).
Cat despre munca in echipa… in cazul meu nu a iesit tocmai cum trebuie, dar pana la urma am scos-o la capat.
In opinia mea, munca in echipa este utila mai tarziu in lumea medicala, dar din experienta mea (si anume cu rezidentii cu care am facut practica de vara) pana la specializare sau chiar pana la primariat, fiecare este pe cont propriu, si foarte putine persoane te pot ajuta cu adevarat, de cele mai multe ori punandu-ti piedici, pentru ca pana la urma este o competitie.

Cu toate astea consider ca a fost un exercitiu interesant si util pentru formarea unui mod de a gandi un caz medical.

Toate cele bune, Mihai

Eu cred ca acesta a fost cel mai usor mod in care puteam sa ne folosim ideile impreuna – dat fiind ca eram la 100 de km distanta una de cealalta.

Ca activitate, rezolvarea de cazuri ma face sa ma simt un aproape mini-doctor.

Chiar daca nu stiu mai nimic (despre ….nimic), asa invat ca punand cap la cap cat stiu, reusesc macar sa-mi dau seama unde trebuie sa caut raspunsul.
Pe langa asta, e interesant sa lucrez cu un alt coleg – invariabil sunt pusa față in față cu o metoda de abordare complet diferita de aceea pe care as fi incercat-o eu.

Iar ca idee, mi-ar placea daca ne-ati da cazuri care sa contina evolutia bolii unui ‘pacient’, iar noi sa incercam a ghici cu ce avem de-a face.

Cam atat am de zis deocamdata.