Un experiment
January 31st, 2009 Posted by: Andrei
Un barbat si-a pus o sapca pe cap, a intrat intr-o statie de metrou si a inceput sa cante la vioara; era o dimineata friguroasa de ianuarie. Timp de 45 de minute a cantat 6 piese de Bach. In acest timp, aproape o ora, au fost filmati 1097 oameni trecand pe langa el, multi dintre ei in drum spre job-uri. Doar trei minute au trecut si un barbat de varsta mijlocie a remarcat ca se aude un muzician cantand. A incetinit mersul apoi s-a oprit cateva secunde… insa si-a reluat grabit mersul spre programul zilnic.
Un minut mai tarziu, violonistul a primit primul dolar bacsis: o femeie i-a aruncat banul in palarie fara a se opri din mers.
Cateva minute mai tarziu, cineva s-a rezemat de zid sa-l asculte, insa barbatul si-a privit ceasul si si-a continuat drumul. In mod cert, intarzia la munca!
Primul care i-a acordat intradevar atentie a fost un baietel de 3 ani. Mama sa mergea grabita mai in fata si s-a infuriat cand pustiul s-a oprit . Intr-un final, a reusit sa-l urneasca din fata violonistului si sa-si continue drumul, desi copilul a ramas cu capul intors tot timpul spre muzician. Situatia s-a repetat si cu alti copii. Toti parintii, fara exceptie, i-au obligat sa-si continue drumul.
In cele 45 de minute in care violonistul a cantat, doar 6 persoane s-au oprit pentru a-l asculta o vreme. Cam 20 dintre ei i-au oferit bani fara a-si incetini pasul. A strans 32$ si 17centi. Cand a terminat si s-a asternut tacerea, nimeni n-a remarcat. Nimeni n-a aplaudat, nimeni n-a facut un semn de apreciere.
Nimeni nu stia ca violonistul era Joshua Bell, unul dintre cei mai buni violonisti din lume. A cantat cele mai dificile piese care au fost compuse vreodata pentru vioara cu un instrument care valoreaza astazi mai mult de 3,5 milioane dolari.
Cu doua zile inainte de a canta in metrou, Joshua Bell a cantat cu casa inchisa (s-au epuizat toate biletele) in teatrul din Boston desi un bilet costa in medie 100$.
Este o poveste reala. Joshua Bell cantand incognito metrou a fost un experiment organizat de Washington Post pe 12 ianuarie 2007 in statia de metrou L`Enfant Plaza din Washington D.C. ca parte a unui experiment social despre perceptie, gusturi si prioritati ale persoanelor. Intrebarea era aceasta: intr-un loc banal si la o ora inadecvata mai apreciem frumusetea? Sau n-o mai apreciem? Recunoastem un talent intr-un context neasteptat?
In realitate, din cei 1097 calatori de la metrou unul singur, o femeie l-a recunoscut pe Joshua Bell, l-a ascultat pret de cateva minute bune si i-a oferit 20 de dolari (in afara de cei 32,17 mentionati mai sus).
Eu unul am ramas cu uimit. Daca ma gândesc, probabil şi eu aş fi trecut indiferent pe lângă el.
January 31st, 2009 at 22:37
Igh, e veche stirea, de un an sau mai mult
January 31st, 2009 at 22:50
Oricum nu am postat-o ca stire ci ca un memento pentru viitor.
February 4th, 2009 at 02:17
eu nu stiam, chiar interesant
si eu as fi facut la fel 
February 5th, 2009 at 10:34
Foarte tare! Probabil cei 1097 de oameni il ascultasera cu doua zile inainte la teatrul din Boston, glumesc.
)) Cred ca intr-un context inadecvat oamenii au tendinta sa ignore multe din elementele poate le pot creea obligatii (in cazul asta sa dea bani pentru ca asa e frumos) sau care le pot modifica un program important daca ii acorda atentie (in cazul asta sa ajunga la job / sa nu piarda metroul etc).
Am mai vazut la TV un experiment in care niste oameni dadeau pe strada perii de WC gratis, ziceau ei ca acele perii fac parte dintr-o campanie de promovare a unui produs. Oamenii se opreau, se mirau si totusi luau. Dupa o scurta perioada aceeasi oameni care imparteau perii au decis sa imparta bani – sume mici cativa centi sau 1$. Oamenii pe langa faptul ca nu se mai opreau si refuzau, se indepartau foarte grabiti de cei care imparteau cu toate ca acei oameni care imparteau banii le spuneau ca acei bani nu creeaza nici o obligatie daca sunt acceptati.
February 23rd, 2010 at 18:42
…f multe greseli gramaticale…aproape in fiecare post…trist